Declarația de Autenticitate
Ansamblul monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu afirmă o modalitate revoluționară de concepere a sculpturii. Pentru Brâncuși, sculptura este limbajul conținutului mai degrabă decât limbajul formelor, iar Ansamblul Monumental din Târgu Jiu, construit între anii 1937 și 1938, este sinteza întregii sale opere.
Toate elementele ansamblului se află în poziția lor originară și au păstrat în totalitate (și datorită măsurilor de conservare aplicate) atributele originare de formă și concepție, materiale și funcțiuni, care respectă tehnicile originare de lucru și de punere în operă și care, prin unitatea lor răspund condiției de autenticitate definită în Ghidul operațional pentru implementarea Convenției patrimoniului mondial, ca și în Documentul de la Nara privind autenticitatea (UNESCO, 1993).
Utilizarea și funcția, la fel ca la multe monumente memoriale de război, se schimbă de la o generație la alta. Continuitatea practicilor din trecut depinde de mulți factori; dezangajarea care apare de obicei în rândul comunităților, se agravează în timp. Comemorarea celor dispăruți rămâne o activitate colectivă, incluzivă și simbolică, dar depinde de acțiunea efectivă a entităților care o promovează.
Această funcție comemorativă fundamentală a Ansamblului este menținută și a redobândit o nouă forță, odată cu implicarea administrației locale din ultimii ani. O altă dimensiune importantă a utilizării și funcției Ansamblului, parte esențială a conceptului său originar și cel mai adesea cea mai prezentă în mintea vizitatorului obișnuit, este dată de valențele estetice și recreative ale Ansamblului, care predomină în mod inevitabil.
Toate utilizările de astăzi ale Ansamblului sunt sustenabile și compatibile cu valorile Patrimoniului mondial, armonizate între ele și în acord cu comunitatea care îl îngrijește.
Table of Silence, © INP, Iosef Kovacs